MENU

Where the world comes to study the Bible

Report Inappropriate Ad

Jurnalul Electronic Al Păstorilor, Rom Ed 32, Editia de Vară 2019

Ediția de Vară, 2019

“Întărind Biserica în Predicare biblică și conducere”

Author: Dr. Roger Pascoe, President,
The Institute for Biblical Preaching
Cambridge, Ontario, Canada
Email: [email protected]
Phone: 519-620-2375

Partea I: Consolidarea Predicării Expozitive

„Folosirea aplicațiilor” (Partea 1)

Introducere

Aplicarea adevărurilor biblice explicate în predică este adesea partea cea mai slabă a predicilor. Dacă adevărul nu este concretizat, vizualizat, personalizat și actualizat, predica nu este decât o expunere a unui adevăr abstract și rămâne în sfera filosofiei (idei, concepte, truisme).

Poate Că Aplicația Este Adesea Atât De Slabă Pentru Că…

1) Petrecem atât de mult timp făcând exegeză încât ne este greu să facem trecerea de la teoretic la practic.

2) Acumulăm atât de multe informații din studiul exegetic, încât nu ne mai rămâne timp să mai transmitem și altceva.

3) Simțim o tensiune între teorie și practică.

4) Prețuim atât de mult adevărul în sine și ne bucurăm de el ca atare, încât simțim că îl degradăm dacă îl aplicăm.

5) Ne este teamă de răspunsul ascultătorilor. Atunci când facem aplicații specifice, o facem într-un mod mai personal, ceea ce poate genera uneori răspunsuri negative, pentru că atingem nervi, scoatem răni la iveală și activăm conștiințe.

6) Pentru a aplica Scriptura altora, trebuie să o înțelegem mai întâi și să ne-o aplicăm nouă, înainte de a o aplica altora. Și lucrul acesta poate fi dureros.

Tendința este fie să accentuăm expunerea, fie aplicația. Unii predicatori stau prea mult la explicarea textului, pe când alții se concentrează pe aplicații. Pe de o parte, predicatorii care își fac temele în ce privește pregătirea predicii și care petrec foarte mult timp încercând să afle ce vrea să spună textul, pot avea tendința să se concentreze pe explicare (învățare) și să neglijeze aplicația. Pe de altă parte, predicatorii care petrec prea puțin timp studiind textul, pot fi înclinați să se concentreze pe aplicații (semnificație) și să neglijeze explicarea textului.

Predicarea presupune atât expunere, cât și aplicare. Dacă nu aplici adevărurile pe care le explici, atunci nu reușești să arăți în ce fel adevărul este relevant pentru viața ascultătorilor. Trebuie să explicăm semnificația textului și relevanța sa pentru viața de zi cu zi. Oamenii vor și au nevoie ca adevărul să fie aplicat la situațiile lor de viață – la relațiile lor, la gândurile, obiceiurile, credințele și problemele lor etc.

A prezenta doar explicația, fără aplicație, înseamnă a nu duce predica la bun sfârșit. A face exegeza fără a te gândi la aplicarea sa, înseamnă a face lucrul pe jumătate. Atunci când studiezi textul pentru a-i înțelege semnificația, trebuie să te gândești și la semnificația sa pentru realitățile practice. Nu poți studia Scriptura fără să o legi de viața contemporană, pentru că adevărul acolo este trăit. Pentru aceasta există Scriptura – ca să fie ascultată.

Dacă nu facem trecerea de la lumea biblică la lumea contemporană, îi lăsăm pe ascultători în contextul antic al textului biblic, fără vreun folos, decât cel intelectual.

Predicarea Biblică Trebuie Să Treacă De La „Ce” La „Și Ce”, Iar Apoi La „Acum Ce?”

Atunci când explicăm adevărul, ne ocupăm de conținutul său (ce înseamnă adevărul?). Atunci când aplicăm adevărul, arătăm care este relevanța sa (de ce contează lucrul acesta?). Atunci când aducem adevărul în actualitate, arătăm ce ne cere nouă acum adevărul (ce trebuie să facem noi acum și cum ar trebui să ne schimbe acest adevăr).

Unii vor spune că Duhul Sfânt face aplicația, nu noi. Sigur, dacă Duhul Sfânt nu aplică Cuvântul în inima, mintea, conștiința și voința ascultătorilor, predicarea noastră nu va avea nici un efect. În fond, doar aplicarea Cuvântului de către Duhul Sfânt poate schimba vieți. Însă același lucru poate fi spus despre predicarea evangheliei – numai Duhul Sfânt o poate face eficientă, așa că, unii ar putea întreba: de ce să mai predicăm evanghelia?

O predicăm pentru că predicarea este mijlocul ales de Dumnezeu pentru a ne transmite Cuvântul Său (Rom. 10:14-15), atât semnificația, cât și aplicația sa. Duhul Sfânt folosește instrumente umane pentru a transmite atât explicarea, cât și aplicarea textului. Predicatorul are responsabilitatea de a arăta oamenilor cum se aplică în mod concret Cuvântul în viața lor.

Aplicația Este O Componentă Indispensabilă A Predicării Biblice Pentru Că…

1) Leagă adevărul textului de situația de viață a ascultătorilor. Datoria noastră este să înțelegem contextul și scopul autorului și să găsim modul în care mesajul se aplică astăzi bisericii noastre. În felul acesta, legi ceea ce tocmai ai explicat din text de modul în care adevărul respectiv influențează viața ascultătorilor.

2) Face legătura între poruncile date de Dumnezeu poporului Său în trecut și poruncile Sale pentru noi astăzi.

3) Leagă sfatul înțelept al Scripturii cu realitatea vieții omului – nevoia lui de bucurie; de intimitate cu Dumnezeu; de relații vindecate; de ascultare față de Cuvânt; de speranță în Hristos etc.

4) Răspunde obiecțiilor de tipul „și ce?” – adică, „Ce are asta de-a face cu mine?” sau „Ce trebuie să fac sau să schimb ca răspuns la învățătura Scripturii?”

5) Face trecerea de la adevărul biblic la trăirea creștină.

6) Clarifică modul în care adevărul biblic ce a fost explicat influențează felul care creștinul se poartă la magazin, acasă, la școală, în cartier etc. Așa de mulți oameni vin duminica la biserică, însă în restul timpului trăiesc ca niște necreștini. De aceea este atât de importantă aplicația.

7) Transformă principiul învățat într-o practică ce trebuie urmată - o doctrină ce trebuie crezută; o atitudine ce trebuie însușită; o relație ce trebuie schimbată etc.

În Aplicație, Îi Îndemnăm Pe Oameni…

a) Îi îndemnăm pe oameni să „vizualizeze” / concretizeze adevărul pe care l-au auzit. Acceptarea adevărului nu înseamnă doar o aprobare rațională, ci o schimbare reală, o transformare a vieții. Cu ce îi ajută pe oameni dacă înțeleg adevărul, dar nu fac nimic în privința asta? Datoria noastră este să îi ajutăm să vadă (să vizualizeze) adevărul (cum arată el în viața reală), trecând de la adevăr ca filozofie abstractă la o realitate concretă, tangibilă din viața reală.

Ajutându-i pe oameni să „concretizeze” adevărul, îi ajuți, de fapt, să evite impresiile subiective cu privire la ceea ce „îmi vorbește Dumnezeu”, fără a încerca să determini ce aplicație concretă a intenționat să facă autorul textului. Lucrul acesta este foarte greu pentru mulți predicatori – să demonstreze adevărul biblic în moduri tangibile, care țin de experiența concretă; să lege adevărul de viața de zi cu zi a oamenilor.

Noi trebuie să arătăm oamenilor cum arată adevărul, pentru ca ei să îl vadă și să se poată raporta la el în viața lor personală. Vrem ca ei să poată spune: „Da, lucrul acesta se întâmplă în viața mea. Am nevoie de asta. Mă confrunt cu asta.” Vrem ca ei să întrupeze adevărul, adică să îl trăiască. În definitiv, trăirea creștină în totalitatea sa este o întrupare, nu-i așa? Trăirea creștină înseamnă a fi precum Hristos, ceea ce înseamnă ca adevărul lui Hristos să se manifeste în viața noastră.

Marea întrebare este: „Cum putem face asta?” Putem face lucrul acesta arătând situații „concrete” și exemple care să acopere spectrul de viață al ascultătorilor (ținând cont de vârsta lor, statutul lor, locurile lor de muncă, relațiile lor, economia etc.). Aceste exemple îi ajută să vizualizeze lucrurile despre care am vorbit.

b) Îi îndemnăm pe oameni să personalizeze adevărul pe care l-au auzit. Ne dorim ca ei să ajungă să spună: „Da. Eu am nevoie de asta. Eu vreau să fiu așa sau să fac asta ori să ascult, sau să cred asta” etc.

c) Îi îndemnăm pe oameni să actualizeze adevărul pe care l-au auzit. Vrem ca ei să îl primească, să îl practice, să îl transpună în realitate. Noi îi chemăm pe oameni să se supună Cuvântului și să îl asculte, pentru că adevărul trebuie ascultat. Îi chemăm pe oameni să răspundă cu ascultare și cu acțiune concretă, pentru ca viața lor să se conformeze adevărului. Noi îi ajutăm să „actualizeze” adevărul, invitându-i și provocându-i să se decidă într-un mod practic să își schimbe viața conform cu impactul pe care mesajul l-a avut asupra lor.

A. Aplicația Trebuie Să Fie În Conformitate Cu Textul Biblic

Predicarea expozitivă nu constă în prezentarea unui comentariu, cu scopul de a transmite informații. Scopul său este să aplice principiile explicate din text la viața credinciosului. Desigur, nu poți aplica principiile fără a explica mai întâi conținutul adevărului din care derivă aceste principii. Nu poți explica cum se aplică adevărul, fără a explica conținutul său. Nu poți insista pe ceea ce trebuie să facă creștinul, fără a cunoaște doctrina care stă la baza a ceea ce are el de făcut. Așadar, aplicația trebuie să se „bazeze pe” textul biblic din care predici. Probabil că aceasta este una din cele mai mari greșeli care se fac astăzi în predicare. Predicatorii schimbă brusc subiectul atunci când fac aplicația, fără a fi explicat mai întâi semnificația textului, într-un mod satisfăcător, corect și clar. Dacă ascultătorii nu înțeleg semnificația textului (acesta reprezentând autoritatea din spatele predicii noastre), cum ne putem aștepta să îl asculte?

Apoi, aplicația nu trebuie doar să se „bazeze pe” textul biblic, ci aplicația trebuie și să fie „limitată de” textul biblic. Cu alte cuvinte, aplicația este limitată la subiectul și sfera textului studiat. Aplicația trebuie să se bazeze pe adevărul textului biblic și trebuie făcută în mod corespunzător. Nu ai libertatea să faci orice aplicație vrei din orice text. Așa cum expunerea este limitată de contextul și subiectul textului biblic, tot așa este și aplicația. Altfel spus, aplicația trebuie să curgă din explicarea textului.

Acestea fiind spuse, cred că avem libertatea să „întindem” aplicația destul de mult în cadrul granițelor intenției generale a autorului și a subiectului textului. Astfel, avem libertatea să aplicăm textul la multe situații de viață și provocări cu care se confruntă ascultătorii, rămânând în același timp fideli textului.

Una din modalitățile prin care putem „întinde” aplicația în mod legitim este prin folosirea deducției logice. Astfel, aplicația include „implicația” care, prin definiție, îți oferă un orizont mai larg pentru aplicație. Noi am fost creați cu capacitatea de a raționa. Prin urmare…

1) Fă aplicații logice! Arată cum te conduce textul la aplicația logică pe care o faci.

2) Fă aplicații concrete! Dă exemple!

Când ascultă o predică, ascultătorul vrea să știe trei lucruri:

1) Despre ce predici? (tema dominantă a textului – i.e. subiectul textului).

2) Care este argumentarea ta? (ideile care alcătuiesc textul – i.e. punctele principale și secundare).

3) Ce vrei să fac? (ideea motivatoare a textului – aplicația și scopul său în viața mea).

Nu uita, nu ai niciun drept să îi inviți pe oameni să răspundă la un adevăr pe care nu l-ai explicat și pe care ei nu îl înțeleg și, prin urmare, nu îl pot vizualiza.

B. Aplicația Trebuie Să Fie Bine Gândită

Ca predicatori expozitivi, noi trebuie să gândim foarte bine atât expunerea textului, cât și aplicarea sa.

1. Aplicația Trebuie Să Fie „Personală”

Pentru asta trebuie să confruntăm, fără să divizăm sau să ofensăm. Aplicația cere acceptare personală și ascultare de adevăr. Prin urmare, ascultătorii trebuie:

a) Să primească mesajul.

b) Să-și însușească mesajul – i.e. să se gândească la impactul pe care acesta îl are în viața lor.

c) Să identifice lucrurile care trebuie schimbate, întrebându-se ce trebuie să facă în privința lor.

d) Să decidă să se schimbe și să-și planifice lucrul acesta. Poate că va fi nevoie să dea socoteală cuiva sau să-și schimbe programul ori obiceiurile etc.

Pentru ca aplicația să fie personală, este important să încerci să te adresezi tuturor ascultătorilor în termeni personali și concreți cu privire la viața lor. Gândește-te cum poți să aplici predica la viața lor personală, la viața de familie, la munca lor, la viața bisericii și a comunității. De asemenea, încearcă să aplici predica la mintea și inima ascultătorilor – de pildă, la atitudini, credințe, relații (cu Dumnezeu și cu semenii), comportament, dorințe, motivații, valori, priorități și caracter.

2. Aplicația Trebuie Să Fie „Practică”

Vorbim aici despre modul în care oamenii trebuie să răspundă. Nu este suficient să le transmitem doar ce au de făcut, ci trebuie să le spunem și cum să facă. Tendința este să rămânem la prima parte. Este foarte important să le spunem ce au de făcut, însă predica nu se rezumă la atât.

a) Trebuie să existe o chemare la pocăință biblică atât pentru credincioși, cât și pentru necredincioși.

b) Trebuie să existe o chemare la reînnoire biblică. Orice predicare trebuie să fie un timp de reînnoire și trezire a credinciosului și de regenerare a necredinciosului.

c) Trebuie să existe o chemare la realitatea biblică. Deoarece trăim în epoca creștinismului cultural, nu biblic, există o tendință în societatea noastră către un creștinism artificial. Predicatorii trebuie să îi cheme pe oameni la realitatea biblică.

3. Aplicația Trebuie Să „Aibă Un Scop”

Predicarea noastră trebuie să aibă un scop, o țintă. Toate textele biblice arată înspre Hristos (Col. 1:27-29). Acesta este scopul principal și fundamental al predicării, pentru ca atunci când oamenii pleacă, să se asemene mai mult cu Hristos. Acesta este scopul principal al predicării.

C. Aplicația Trebuie Să Îi Determine Pe Oameni Să Acționeze

Orice predică trebuie să acționeze în patru direcții pentru a activa aplicația personală în ascultători, determinându-i la ascultare:

1. Predicarea Trebuie Să Educe „Mintea” (Discernământul)

Orice predică trebuie să educe, să forțeze mintea să se gândească la lucruri pe care nu le-a înțeles până atunci sau la care nu s-a gândit mai înainte. Hrana tare („carnea”) este pentru cei maturi (Evr. 5:14). Trebuie să progresezi și să treci dincolo de ABC-ul creștinismului. Predicarea superficială produce creștini superficiali.

2. Predicarea Trebuie Să Atingă „Inima” (Dorința)

Pentru a „determina” pe cineva să acționeze, trebuie să îi atingi inima. Inima este organul principal al vieții fizice. „Inima” este termenul care descrie izvoarele ascunse ale vieții umane și sfera influenței divine.

Pentru a determina ascultătorul să se „miște” (să acționeze), trebuie să îi atingi inima. Mintea nu va face asta de una singură. Inima este marele motivator.

A predica inimii înseamnă a da ascultătorilor posibilitatea de a se identifica cu personajele și cu ideile din textul biblic și de a-și însuși principiile din text. Aceasta implică, evident, mutarea dinspre general înspre particular.

În Scriptură, „inima” reprezintă locul unde se iau decizii și unde se fac alegeri. Este locul unde se întâlnesc mintea și voința. Nu este suficient să forțăm mintea, ci trebuie să atingem și inima.

Accentul cade aici pe dorință mai degrabă decât pe discernământ. Predică pentru a motiva inima să răspundă! Inima trebuie stârnită și, pentru asta, trebuie să predici cu multă pasiune!

3. Predicarea Trebuie Să Îndrume „Voința” (Decizia)

Nu este suficient să educi mintea și să atingi inima. Trebuie, de asemenea, să îndrumi, să îndrepți atenția și să modelezi voința astfel încât să se supună autorității Cuvântului, să moară față de sine și să trăiască pentru Hristos, să renunțe la firea pământească și să se îmbrace cu natura cea nouă (Gal. 2:20; Efes. 4:22-24).

Dacă sunt atinse doar mintea și inima, nu este suficient. Trebuie ca voința să fie direcționată înspre supunere de bunăvoie față de adevărul Cuvântului și, implicit, înspre o trăire a adevărului său.

4. Predicarea Trebuie Să Stimuleze „Conștiința” (Identificare)

Conștiința este o unealtă puternică atunci când vine vorba de aplicație. Este un motivator puternic, care detectează unde au eșuat oamenii în ascultarea față de adevăr. De asemenea, arată unde ar putea exista un păcat ce trebuie judecat în viața unui om.

Astfel, predicarea biblică va activa conștiința, pentru ca oamenii să răspundă cu ascultare.

Concluzii

Aplicația trebuie să fie personală, practică și să își propună să atingă întreaga personalitate – mintea, inima, voința și conștiința. Inima este cea care motivează spre acțiune, însă dacă poți îmbina convingerea minții cu dorința inimii, atunci aceasta este o forță chiar mai puternică ce poate activa conștiința și care, la rândul ei, poate motiva o persoană să își supună voința pentru a asculta de adevăr.

D. Cel Mai Bine Este Ca Aplicațiile Să Fie Făcute Pe Parcursul Predicii

Aplicând adevărul de-a lungul predicii, ascultătorii nu vor uita principiul care guvernează aplicația. Principiul și practica sunt aduse astfel împreună. De asemenea, în felul acesta legi strâns aplicația de textul pe care tocmai l-ai explicat. Lucrul acesta conferă o mai mare autoritate aplicației, deoarece textul este cel care vorbește, nu tu.

Unii predicatori fac aplicația la sfârșitul predicii. Se poate și așa, însă lucrul acesta are câteva dezavantaje:

1) Dacă întotdeauna procedezi așa, ascultătorii își vor da seama repede de lucrul acesta și îți vei pierde impactul, pentru că ei își vor pierde interesul („O, din nou!”). Eu sugerez ca aplicația de la sfârșitul predicii să slujească doar ca o întărire și o reconfirmare a aplicațiilor făcute de-a lungul predicii.

2) Dacă procedezi așa, separi explicarea adevărului de aplicarea sa, iar ascultătorii nu le vor putea lega una de cealaltă în mod intuitiv.

Eu recomand să aplici adevărul în mod continuu, de la introducere până la încheierea predicii.

1) În „introducere”, faci aplicație atunci când…

a) Arăți nevoia de a asculta această predică; nevoia de a predica acest mesaj.

b) Faci legătura cu textul biblic.

c) Prezinți „ideea principală a predicii”.

2) În „cuprins”, faci aplicație la fiecare adevăr enunțat…

a) În redactarea fiecărui punct principal și punct secundar. Acestea ar trebui să fie redactate în formă aplicativă – i.e. în așa fel încât ascultătorii să fie incluși, să se vadă pe ei înșiși în adevărul enunțat.

b) Pe parcursul sau la sfârșitul explicării fiecărui punct principal.

c) În ilustrații și exemple.

3. În „încheiere”, faci aplicație…

a) Atunci când sumarizezi predica.

b) Atunci când aduci predica în actualitate și o pui într-un registru personal pentru ultima dată.

E. De Ce Este Atât De Dificilă Folosirea Aplicației?

1. Pentru Că Este Dificil! Este O Muncă Grea Pentru Că:

a) Cere acuratețe față de Scriptură.

b) Trebuie să fie relevantă pentru oameni și pentru cultura în care ei trăiesc.

c) Cere introspecție personală și onestitate.

2. Pentru Că Predicatorii Cred Că Aplicația Este Observată În Mod Intuitiv

Este ușor să te gândești că legătura dintre explicarea textului și aplicarea sa practică în viața ascultătorilor tăi va fi observată în mod intuitiv și nu trebuie, așadar, afirmată, pentru că ascultătorii o pot deduce și singuri. Este ușor să presupui că ascultătorii „pricep” impactul pe care adevărul îl are în viața lor.

Adesea, însă, lucrurile stau altfel. Aplicațiile nu îți sar în ochi, tot așa cum nici principiile nu o fac. Cineva trebuie să ți le scoată în evidență.

3. Pentru Că Predicatorii Înțeleg Greșit Scopul Predicării.

Scopul predicării este schimbarea vieților oamenilor pentru a se asemăna mai mult cu Hristos și facem lucrul acesta prin explicarea adevărului și prin indicarea modului în care acesta ar trebui să ne schimbe. Aceasta este aplicația.

Aplicația este mijlocul prin care legăm adevărul biblic de viața de zi cu zi a ascultătorilor. Aceasta înseamnă să indicăm prin exemple concrete cum arată adevărul în viața oamenilor noștri, să-i îndemnăm să se schimbe, să le arătăm greșelile, numindu-le concret, să mustrăm atitudinile și relațiile greșite etc.

Nu uita, întreaga teologie este extraordinar de practică. Scopul său este aibă impact asupra comportamentului omului, asupra dorințelor, priorităților, valorilor, scopurilor, relațiilor sale etc.

O predică bună nu explică doar adevărul, ci și arată ce are acesta de-a face cu „mine”. O predică atent construită și completă duce la aplicații. Adevărul trebuie să fie ascultat (Rom. 6:17). Aceasta este ceea ce va schimba viețile oamenilor – nu redactarea inteligentă a unor puncte principale, ci aplicarea la viața reală a adevărului care îi face pe oameni să se schimbe.

4. Pentru Că Predicatorii Trebuie Să Se Gândească La Aplicații Înainte De A Predica.

Prea mulți predicatori cred că pot face aplicațiile din zbor, însă nu se poate. Acestea trebuie să fie bine gândite dinainte, deoarece ai în față o mulțime de oameni aflați în diferite situații de viață și trebuie să te adresezi tuturor. În biserică se află…

a) Tineri, oameni de vârstă mijlocie, bătrâni

b) Profesioniști, muncitori, oameni care lucrează la birou sau în fabrică etc.

c) Căsătoriți, necăsătoriți, oameni divorțați sau despărțiți de partenerul de viață

d) Tineri în ascensiune, pensionari

e) Familii, cupluri, necăsătoriți.

f) Elevi de școală generală, elevi de liceu sau studenți

g) Bogați, săraci și oameni din clasa de mijloc.

Pentru a aplica în mod eficient Cuvântul la o asemenea diversitate de oameni este nevoie de o gândire atentă înainte de predicare.

F. Cum Descoperim Aplicațiile

Întrebarea la care ajungem acum este: Atunci când expui fiecare principiu din text, cum ajungi la aplicații? Cum descoperi aplicațiile la viața reală, rămânând în același timp fidel subiectului textului, precum și intenției autorului?

Ca principiu general, sugerez ca aplicarea principiului biblic să se încadreze în sfera aplicației textului original. Lucrul acesta arată cât de important este să descoperi cu exactitate subiectul textului. Trebuie să existe o legătură directă între explicarea principiilor pe care le predici și aplicațiile pe care le faci.

În primul rând, începe prin a-ți pune următoarele întrebări:

a) Despre ce a scris autorul?

b) De ce a scris autorul lucrul acesta oamenilor acelora?

c) În ce situații de viață se aflau oamenii care aveau nevoie să fie îndreptați, încurajați, mângâiați, încredințați, mustrați, îndrumați etc.?

e) Cum a aplicat autorul aceste principii la viața cititorilor săi?

f) La ce răspuns se aștepta autorul și ce voia de la ei?

Răspunsurile la aceste întrebări stabilesc parametrii aplicației tale.

În al doilea rând, descoperă aplicațiile contemporane întrebându-te:

a) Ce adevăruri universale, nepieritoare din text au legătură directă cu viața de astăzi?

b) Ce situații contemporane, provocări, întrebări etc. sunt de natură asemănătoare cu cele ale audienței originale? În ce fel ascultătorii noștri contemporani experimentează aceleași situații ca și destinatarii originali?

În al treilea rând, mergi de la implicațiile generale către aplicații specifice și personale. Poate că implicațiile generale ale adevărului prezentat vorbesc despre viața de acasă, de la serviciu sau de la biserică etc. a fiecăruia. Acesta este un lucru bun, însă te-aș încuraja să mergi chiar mai departe de-atât, încercând să găsești aplicații specifice la viața în cultura și în circumstanțele în care te găsești. Aceasta este partea mai grea; așadar, cum poți să faci asta?

Repet, studiezi aplicațiile personale ale adevărului, punând următoarele întrebări:

a) Ce înseamnă adevărul acesta pentru oamenii mei în viața lor de zi cu zi?

b) Ce provocări, nevoi, stiluri de viață, credințe și situații din biserică trebuie să fie tratate - fie personale, economice, congregaționale, spirituale, etice, legate de comunitate, relații, etc.

c) Unde poate fi aplicat acest adevăr în viețile noastre?

În al patrulea rând, gândește-te la răspunsul pe care îl aștepți și îl vrei de la ascultătorii tăi. Cum vrei să își schimbe valorile, prioritățile, relațiile, credințele, atitudinile, practicile, motivele, dorințele, caracterul etc.?

În cele din urmă, provoacă-ți ascultătorii să se întrebe:

a) Ce vrea Dumnezeu să fac cu privire la acest adevăr?

b) Cum pot să realizez această schimbare? Ce trebuie să fac?

c) Cum să încep?

G. Cum Să Predici Aplicațiile Pe Care Le Descoperi

1. Trebuie Să Îți Cunoști Oamenii Și Biserica

Când îți pui întrebările de mai sus, nu te gândești doar la viața ta, ci mai ales la viața oamenilor din biserica ta.

Așadar, atunci când îți pui întrebările (căutând aplicații relevante), trebuie să îi ai în minte pe oameni, imaginându-ți-i în biserică sau uitându-te în registrul membral, amintindu-ți situațiile lor de viață, nevoile, problemele, provocările lor etc.

2. În Urma Acestui Exercițiu, Îți Întocmești O Listă De Aplicații Potrivite

Acum aplici textul la nevoi reale, ce corespund cu nevoile la care face referire textul. Aceste aplicații nu vor identifica o persoană anume din biserică și nici nu vor divulga secrete încredințate. Ele vor avea tot un caracter mai general, însă cercul se restrânge mai mult, arătând cum se aplică principiile respective dând exemple de moduri în care acestea s-ar putea aplica la oamenii tăi în anumite situații.

De pildă, ai putea spune: „Dacă trăiești o viață sfântă, vei arăta lucrul acesta la locul de muncă… (de exemplu, având un comportament cuviincios față de persoanele de sex opus”) etc. etc. Apoi poți sugera câteva modalități de a pune în practică aceste aplicații.

Exemplele concrete folosite în aplicații îi vor îndemna pe ascultători să le transfere în propriile lor situații de viață.

3. Încearcă Să Dai Suficiente Exemple Pentru A Acoperi Întregul Spectru Al Bisericii

Lucrul acesta se realizează adresându-te tuturor, ținând cont de vârstă, stare civilă, statut economic etc. Există patru categorii care îi cuprind pe toți:

a) Școală

b) Loc de muncă

c) Acasă

d) Comunitate

4. Nu Uita Să Îți Formulezi Punctele Ca Aplicații, Dacă Este Posibil

Acest lucru prezintă câteva avantaje:

a) Folosirea aplicațiilor va fi un proces continuu de-a lungul predicii, nu doar în anumite părți ale acesteia.

b) Principiile stabilite în punctele principale vor fi personalizate și nu vor rămâne doar niște adevăruri abstracte.

c) Punctele tale principale vor avea mai mult impact.

Concluzii Cu Privire La Aplicații

Teologia, predicată în mod corect, este foarte practică. Biblia nu a fost scrisă doar pentru a ne umple capul de cunoștințe, ci și pentru a schimba felul în care trăim, gândim și acționăm. Cu alte cuvinte, fiecare predică ar trebui să ne ajute să ne asemănăm mai mult cu Hristos, urmând adevărurile universale și eterne ale Scripturii. De aceea, trebuie să explicăm textul în mod clar și corect și să îl aplicăm relevant și personal.

Partea A II-A: Schițe De Predici

Pentru versiunea audio a acestor predici în limba engleză, dați click pe următoarele link-uri: Link 1 - Jn. 21:15-17; Link 2 - Jn. 21:18-19; Link 3 - Jn. 21:19-25

Titlu: „Chemat la slujire”

Subiectul: Lecții în slujirea creștină

Punctul #1: Dovada slujirii creștine este dragostea față de Domnul (15-17)

a) În ciuda slabei noastre loialități, Isus prețuiește dragostea noastră

b) În ciuda slabei noastre loialități, Isus vrea ca noi să Îl slujim

Punctul #2: Scopul slujirii creștine este glorificarea Domnului (18-19a)

a) Noi trebuie să îl glorificăm pe El când suntem tineri (18a)

b) Noi trebuie să îl glorificăm pe El când suntem bătrâni (18b-19a)

Punctul #3: Modelul slujirii creștine este urmarea Lui (19b-23)

a) Îl urmăm pe El răspunzând chemării Lui (19b)

b) Îl urmăm pe El privind țintă la El (20)

c) Îl urmăm pe El văzându-ne de treaba noastră (21-23)

Related Topics: Pastors

Report Inappropriate Ad