MENU

Where the world comes to study the Bible

Jurnalul Electronic Al Păstorilor, Rom Ed 2, Editia de Iarnă 2012

Editia de Iarnă 2012

Coordonat de ...

Dr. Roger Pascoe, Președinte,

The Institute for Biblical Preaching

(Institutul pentru Predicare Biblică)

Cambridge, Ontario, Canada

The Net Pastor's Journal

“Consolidarea Bisericii în Predicarea Biblică și Lidership”

Introducere

Aceasta este a doua ediție trimestrială a Jurnalului Electronic pentru Păstori. Nădăjduim că articolele care tratează diferite aspecte ale slujirii pastorale vă sunt de folos în slujire şi o încurajare pentru dumneavoastră.

Misiunea noastră, a celor de la Institutul Biblic pentru Predicare Biblică este: “Consolidarea Bisericii în Predicarea Biblică și Lidership” sperând că această publicație electronică va ajuta la împlinirea acestui scop în timp ce căutăm a învăța, ajuta și încuraja oamenii implicați în slujire în toate colțurile lumii.

Dumnezeu să vă binecuvânteze în slujirea dumneavoastră pentru El și fie ca aceste articole să vă ajute să predicați și să transmiteți Cuvântul lui Dumnezeu într-un mod credincios, fiindu-vă totodată o sursă de inspirație și motivare în conducerea oamenilor lui Dumnezeu.

Partea I. Predicarea: De Ce O Facem?

Dr. Roger PASCOE, Președintele Institutului Biblic pentru Predicare

Cambridge, Ontario, CANADA

În ultima ediţie (toamna 2011) a Jurnalului Electronic al Păstorilor, am discutat despre ceea ce este predicarea. Am ajuns la concluzia că predicarea este proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu, în puterea Duhului Sfânt, al cărui obiectiv este de a genera un răspuns spiritual care să transforme viața ascultătorilor prin:

1.      Interpretarea corectă a sensului Scripturii

2.      Explicarea în mod clar al adevărului din Scriptură

3.      Declararea cu autoritate a mesajului scriptural, şi

4.      Aplicarea mesajului Scripturii într-un mod practic și relevant pentru viaţa contemporană a ascultătorului.

Principalele elemente ale predicării biblice, sunt prin urmare:

1. Mesajul are singura sursă în Scriptură. Aceasta înseamnă, desigur, că predicarea biblică presupune angajamentul necondiţionat din partea predicatorului că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu şi, ca atare, aceasta este singura autoritate şi sursă pentru predica.

2. Pasajul din Scriptură este înţeles printr-o exegeză atentă şi este interpretat prin principii de interpretare biblică bine stabilite, luând în considerare:

a) Contextul pasajului

b) Structura gramaticală a pasajului

c) Semnificaţia istorică a cuvintelor

d) Contextul cultural al pasajului

e) Implicaţiile teologice ale pasajului

f) Însemnătatea mesajului pe care autorul a vrut să-l transmită auditoriului original

3. Mesajul este dezvoltat prin identificarea principiilor veşnice care sunt învățate în pasaj.

4. Mesajul este compus din:

a) O explicare clară a ceea ce spune şi înseamnă pasajul

b) O aplicaţie relevantă a pasajului pentru viaţa publicului

În timp ce vom publica ediţiile ulterioare ale acestui Jurnal Electronic al Păstorilor, voi trata toate aceste aspecte diferite ale predicării biblice.

Prin urmare, scopul general al predicării biblice este de a comunica un mesaj de la Dumnezeu, derivat din Sfintele Scripturi, Cuvântul lui Dumnezeu. Scopul specific al predicării biblice este de a comunica un mesaj specific, derivat dintr-un anumit text (sau texte) al (ale) Scripturii, mesaj care se adresează unui public specific şi care solicită un răspuns specific la acel mesaj.

În Predicatorul şi Predicarea: Trezirea Artei în secolul XX, “De ce să Predici?”, J.I. Packer afirmă: “Scopul predicării este de a informa, a convinge, si a atrage după sine un răspuns adecvat față de Dumnezeul al cărui mesaj şi instruiri sunt transmise ... Noi nu vorbim despre comunicarea unei lecţii dintr-o carte, ci vorbind pentru Dumnezeu şi chemăm oamenii la Dumnezeu”(p.9). De aceea noi predicăm - pentru a vorbi de Dumnezeu şi pentru a chema oamenii la Dumnezeu. Evanghelia poate fi transmisă printr-un mesaj de evanghelizare, sau poate fi un mesaj edificator pentru trupul lui Hristos. Dar, scopul principal este de a transmite un mesaj din Cuvântul lui Dumnezeu pentru a duce audienţa faţă în faţă cu Dumnezeu.

Prin urmare, încrederea în Scriptură ca, Cuvânt al lui Dumnezeu este coloana vertebrală necesară a predicării biblice. Cuvântul lui Dumnezeu este cel pe care noi trebuie să-l interpretăm corect, să-l explicăm clar, să-l aplicăm practic, şi (fiindcă este Cuvântul lui Dumnezeu) , să-l declarăm cu autoritatea izvorâtă din încrederea în revărsarea puterii şi prezenţei sale.

Cuvântul lui Dumnezeu este de o importanţă supremă. Este ceea ce oamenii au nevoie să audă. Prin urmare, predicarea biblică este ceea ce este necesar în lume şi în Biserică. Luaţi în considerare aceste texte care vorbesc despre importanţa şi funcţia supremă a Cuvântului lui Dumnezeu:

Deut. 32:46-47, Cuvântul lui Dumnezeu este “viață”

Psalmul 119:11, Cuvântul lui Dumnezeu ne protejează de păcat

Efes. 6:17, Cuvântul lui Dumnezeu este “Sabia Duhului”

Rom. 06:17 şi Deut. 27:10, Cuvântul lui Dumnezeu cere supunere si ascultare (cf. 2 Tesaloniceni 1:8;. 1 Petru 3:1;. 4:17)

Deut. 30:15-16, Cuvântul lui Dumnezeu determină viaţa şi sfinţenia

Deut. 8:3, Cuvântul lui Dumnezeu ne hrăneşte (cf. Mat. 4:4)

Rom. 10:17, Cuvântul lui Dumnezeu este norma pentru credinţă

Evrei. 4:12, Cuvântul lui Dumnezeu pătrunde în cel mai adânc loc al ființei noastre

2 Tim. 3:16, Cuvântul lui Dumnezeu echipează într-un mod temeinic slujitorul lui Dumnezeu în toate aspectele legate de slujire

Provocarea mea pentru tine în această ediţie a Jurnalului Electronic al Păstorilor este aceasta:

1.      Când predici, ce predici? Există atât de multe voci şi cuvinte în lumea de azi. Oamenii nu au nevoie de mai multe cuvinte, au nevoie de Cuvântul final și plin de autoritate al lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu face diferenţa.

2.      Cât de important este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine?

3.      Ce impact are în viaţa ta?

4.      Răspunzând la aceste întrebări te vor ajuta să vezi de ce predicarea biblică este atât de importantă.

Part II. Lidership: A Fi Un Model Dumnezeiesc – “Fiți O Pildă – În Gândire, În Cuvânt și În Fapte”

Dr. Roger PASCOE, Președintele Institutului Biblic pentru Predicare

Cambridge, Ontario, Canada

Introducere

În ultimul număr al Jurnalului Electronic al Păstorilor, am început această serie a Conducerii Creştină centrată pe ideea de a fi un model după voia lui Dumnezeu. Dacă eşti un lider creştin, atunci ești un model, chiar dacă ești conștient de asta sau nu. Oamenii din jurul dumneavoastră ascultă modul în care vorbiți, se uită la cum vă comportați, cum reacţionați, cum gândiți, cum vă raportați la alții, care sunt priorităţile dumneavoastră, şi cum vă petreceţi timpul şi banii. Dacă sunteţi un pastor, întreaga dvs. congregaţie este cu ochii pe dvs., în special tinerii.

Apostolul Pavel încurajează în mod repetat pe alţii să imite exemplul lui (de exemplu, 1 Cor. 11:1), şi de a fi exemple pe care alţii să le imite. A fi un model de om evlavios înseamnă a-l prezenta pe Hristos în vieţile noastre astfel încât atunci când alţii ne aud, să-L audă pe Hristos, atunci când ne văd, să-L vadă pe Hristos. A fi un model de om evlavios înseamnă ca trăirea după voia lui Dumnezeu pe care alţii o văd şi o aud în viaţa noastră să fie atât de atractivă şi atât de autentică, încât în urma observării a acestora aceștia să dorească să ne imite. Asta e puterea şi realitatea de a fi un model după voia lui Dumnezeu. Doar ținând cont de modul în care vă comportați puteți avea un impact puternic asupra vieţii cuiva - fie pozitiv sau negativ. Un om evlavios model are un impact pozitiv profund asupra celor din jurul său.

Primul aspect în a fi un model de creștin evlavios la care ne-am uitat puţin în ultima noastră ediție a Jurnalului Electronic al Păstorilor a fost exemplul dedicării. Acum, vom privi la două noi aspecte în ce privește a fi un model după voia lui Dumnezeu:

Fi Un Exemplu Al ConsecvenȚei

Scriind bisericii din Tesalonic, apostolul Pavel îi încurajează pe creștini să imite comportamentul consecvent al apostolilor: “Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială între voi. N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vrednică de urmat”(2 Tesaloniceni 3:7-9).

Pentru apostolul Pavel, o trăire creștină consecventă implică atât etica muncii noastre cât și auto disciplinare. A fi un creștin consecvent înseamnă (1) a fi auto-disciplinat, nu dezordonat sau indisciplinat în modul de viață, (2) a fi un om muncitor, nu leneş sau delăsător, şi (3) a câştiga cele necesare existenţei personale prin muncă, nu prin profitarea de pe urma generozității altora.

Din nou, apostolul Pavel scrie:“Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu de asemenea, că am avut o purtare sfântă, dreaptă şi fără prihană faţă de voi care credeţi (1 Tes. 2:10)”. Un lider creștin consecvent este cunoscut pentru pietatea și evlavia sa; un om corect şi echitabil în toate relaţiile cu ceilalţi și o persoană pe care alții nu o pot arăta cu degetul în ce privește trăirea.

Mai mult, un lider creștin consecvent este un om al cărui cuvânt este de încredere, clar, direct și explicit. “Cuvântul nostru nu a fost și da și nu” (2 Corinteni 1:18.), scrie Pavel. Liderii consecvenți evlavioşi spun ceea ce gândesc și gândesc ceea ce spun. Aceasta înseamnă consecvență în vorbirea ta. Nu spui astăzi un lucru pentru ca a doua zi să te contrazici singur. Tu nu te exprimi în mod intenționat în cuvinte care sunt ambiguu.

Acestea sunt Elementele de bază ale consecvenței creștine:

·         Acţiunile noastre trebuie să fie în concordanţă cu ceea ce noi cunoaștem

·         Comportamentul nostru trebuie să fie în concordanţă cu Credinţa noastră

·         Conduita noastră trebuie să fie în concordanţă cu mărturisirea noastră

·         Faptele noastre trebuie să fie în concordanţă cu doctrina noastră

Cineva a spus că “Consecventa este actul de a trăi cu adevărat ceea ce crezi” (David Ieremia, Trăind cu Încredere într-o Lume Haotică , p.. 163).

Un creștin consecvent este unul care “rămâne în Hristos” – ești pecetluit, în siguranță, încrezător în cine eşti, şi prin urmare, consecvent în modul în care te comporți (cf. Ioan 15:1-7; 1 Ioan 2:28..). A “rămâne” înseamnă a fi consecvent, a fi ferm în atitudine, relații, vorbire, gândire şi comportament. Aceasta înseamnă că nu te lupți, nu te zbați, nu încerci să fi altcineva sau să pari altceva decât ceea ce ești, ci pur şi simplu te încrezi în Hristos și te apropii de El.

Un creştin consecvent este o persoană cunoscută ca fiind de încredere, de nădejde, neschimbătoare. Nu cineva care este uşor clătinat (cf. Efeseni 4:14.), nici cineva a cărei stare de spirit sau dispoziție se schimbă fără avertisment sau fără motiv, ci mai degrabă o persoană a cărei viziuni și perspective asupra vieții este previzibilă; o persoană care este un alergător pregătit pentru o cursă lungă, nu doar un sprinter, cineva pe care omul se poate baza indiferent de circumstanțe; o persoană a cărei vieți este într-o rutină bine definită și disciplinată, astfel încât ceilalți să știe, pe măsură ce îi slujește, că aceasta se va îngriji de nevoile celorlalți la fel cum a făcut-o și până în prezent. Aceasta este consecvența, un atribut minunat al liderilor creştini evlavioşi.

J.C. Ryle a scris aceasta: “Nimic nu influenţează pe alţii atât de mult ca și consecvența. Această lecție trebuie preţuită şi nu uitată.” (“ Zi de zi cu JC Ryle, “Ed. Eric Russell, Christian Focus Publications, 2007).

Puteţi să vă gândiţi la persoane pe care le cunoașteți a căror caracteristică remarcabilă a fost “consecvența”? Oamenii pe care uneori îi numim “credincioși”? Ei sunt mereu acolo. Puteţi conta întotdeauna pe aceștia. Dacă rămâneţi în cuvântul meu (a spus Isus), sunteţi într-adevăr ucenicii Mei” (Ioan 8:31). Perseverența constantă în cuvântul lui Isus este cheia consecvenței în slujirea Sa.

Liderii creştini evlavioşi ar trebui să fie un exemplu de consecvență în asemănarea cu Hristos. “Cine zice că rămâne în El (Hristos) trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus “(1 Ioan. 2:6). Acest tip de consecvență este marcată de concentrarea atenției asupra lui Hristos - pe moartea sa, învierea, şi, în curând revenirea Acestuia.

Liderii creştini evlavioşi ar trebui să fie un exemplu de consecvență în dragoste. “Cine iubeşte pe fratele său, rămâne în lumină” (1 Ioan 2:10;. Vezi, de asemenea, 1 Ioan 3:23;. 4:7-8.).

Liderii creştini evlavioşi ar trebui să fie un exemplu de consecvență în ascultare. Ascultarea se referă la “... cine face voia lui Dumnezeu” (1 Ioan 2:17.), cel care este ascultător al voii lui Dumnezeu revelată prin Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 6:17). Secretul pentru a rămâne in Hristos este de a lăsa cuvântul să rămână în tine - “Ce aţi auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce aţi auzit de la început, şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl.”(1 Ioan 2:24.). Aceasta este cheia pentru ascultarea consecventă.

Motivaţia pentru consecvenţă este întoarcerea lui Hristos. “Şi acum, copilaşilor, rămâneţi în El, pentru ca, atunci când Se va arăta El ...” (1 Ioan 2:28;... Cf. 1 Petru 1:8-9). Haideți să trăim fiecare zi în perspectiva revenirii Domnului Isus Hristos, străduindu-ne să fim consecvenți în umblarea noastră creştină.

Fi Un Exemplu De Încredere

Eu nu vorbesc despre încrederea în sine (de exemplu, în resursele tale proprii şi abilităţi),ci despre încrederea pe care o ai ca și creştin, încredere în umblarea ta înaintea lui Dumnezeu, și a chemării tale din partea lui Dumnezeu. Un creștin care are încredere este unul al cărei inimă nu-l condamnă (1 Ioan 3:21.), pentru că el trăiește în mod transparent înaintea lui Dumnezeu, mărturisindu-și păcatele din viața sa .

Un lider creştin evlavios trebuie să fie un exemplu de încredere în ceea ce crezi. Ai convingeri ferme despre Biblie şi învăţăturile sale? Eşti pe deplin convins că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu, inspirat, fără eroare, şi pe deplin demn de încredere? Știi ceea ce crezi si de ce crezi asta? Cuvântul lui Dumnezeu îți modelează gândirea, îți formează valorile și determină o viziune clară asupra lumii în care trăiești? Te încrezi tu în Cuvântul lui Dumnezeu?

Ca şi în exemplul consecvenței, atunci când “Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi” (1 Ioan. 2:14), ai o forță interioară, încredere. Noi ca lideri creştini trebuie să avem încredere în ceea ce credem. Există mai multe tipuri de “foamete în ţară” (Amos 8:11). Există cu siguranţă o foamete cu privire la lucrurile spirituale. Oamenii se îndepărtează de Dumnezeu şi de Cuvântul Său. Există confuzie asupra a ceea ce să credem, deoarece sunt multe voci care încearcă să ne atragă în direcţii diferite. Există afirmaţii false cu privire la mesianitate. Sunt presiuni care se fac pentru ca Biblia să fie în concordanţă cu evoluţionismul şi alte teorii ateiste ale originilor omului şi existenţei sale.

Pentru a fi un exemplu eficace pentru alţii, liderii creştini trebuie să aibă încredere absolută în ceea ce ei cred şi de ce ei cred în ceea ce cred. Acest lucru înseamnă studierea cuvântul lui Dumnezeu cu sârguinţă, înţelegerea acestuia în mod clar, şi supunere față de acesta cu bucurie.

În această privinţă, liderii creştini evlavioşi trebuie să fie un exemplu de încredere în relaţia lor cu Dumnezeu. Ești încrezător în statutul tău înaintea lui Dumnezeu? Ești sigur că eşti copilul lui drag, pe care El l-a iubit atât de mult încât a trimis pe singurul Său Fiu să moară pentru tine? Ești sigur despre cine eşti ca persoană – ști cum Dumnezeu te-a făcut unic şi cum te-a înzestrat pentru slujirea Sa? Ai siguranță cu privire la cine eşti ca și creştin? Ești sub protecția eternă a lui Hristos, acceptat de Dumnezeu, în Hristos? Eşti încrezător în grija lui Dumnezeu suveran şi de control din viața ta? Eşti încrezător în viitorul tău? - Cunoști locul în care vei merge atunci când vei muri? Un creştin este convins că “un copac plantat lângă ape” (Ps. 1) - va sta ferm în Hristos, pentru că are rădăcini spirituale adânci. Un creștin încrezător stă în mijlocul haosului şi al atacurilor, nu “plutind încoace şi încolo” (Efeseni 4:14).

Desigur, trebuie să fim un exemplu al încrederii în ce privește venirea lui Hristos. Atât de convinși suntem de revenirea Sa încât ne uităm după El “aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos. “(Tit 2:13). Avem nădejdea că vom fi acceptați şi apreciați de către El, astfel încât “atunci când Se va arăta El, să avem îndrăzneală şi, la venirea Lui, să nu rămânem de ruşine şi depărtaţi de El” (1 Ioan 2:28.).

Ți-e rușine ? Ți-e teamă de ce va găsi El atunci când va veni? Sau ești încrezător în fața opoziţiei şi a ispitei, deoarece “Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4.)? Asigurarea vine prin rămânerea “în Hristos” prin rugăciune şi prin Cuvântul Său. Cei care vor fi de rușine vor fi cei ale căror lucrări vor fi arse. Pentru a “nu fi făcuți de rușine”, trebuie ținută relația cu Dumnezeu prin rugăciune, mărturisire, ascultare, veghere şi aşteptare, în timp ce lucrăm pentru El.

Partea III. Istoria Bisericii: “Rememorarea Trecutului”, Articolul 2

By: Dr. Michael A. G. Haykin

Profesor de Istoria Bisericii şi Spiritualitate Biblică

Southern Baptist Theological Seminary, Louisville, Kentucky

Impactul Lui William Tyndale

În 1994 Biblioteca Britanică a plătit echivalentul a peste 2 milioane de dolari pentru o carte pe care Dr. Brian Lang, directorul executiv din acea vreme a Bibliotecii a denumit-o “cu siguranță cea mai importantă achiziție a noastră în întreaga istorie de peste 240 de ani”. Cartea? O copie a Noului Testament. Bineînțeles, nu era orice fel de copie. De fapt, mai există doar un singur alt Nou Testament ca și acesta, copie care este în biblioteca din Catedrala Sfântul Pavel (Saint Paul Cathedral), dar căreia îi lipsesc 71 de pagini.

Noul Testament achiziţionat de Muzeul Britanic a fost depus pentru mai mulţi ani, în biblioteca celui mai vechi Seminar Baptist din lume, Colegiul Baptist Bristol (Bristol Baptist College). A fost tipărit în oraşul german Worms, în anul 1526 cu presa lui Peter Schoeffer și este cunoscut sub numele de Noul Testament Tyndale. Primul Nou Testament care a fost tradus din limba greacă originală în limba engleză și tipărit este cu siguranță o carte de neprețuit. Traducătorul acestuia, după cum traducerea îi poartă numele, a fost Willian Tyndale (1494 - 1536). În ediţia a unsprezecea a celebrei enciclopedii britanice: Encyclopaedia Britannica se afirmă pe bună dreptate, că el a fost “una dintre cele mai mari forţe ale Reformei engleze,” un om ale cărui scrieri “a ajutat la modelarea gândirii partidului Puritan din Anglia.”, fapt ce denotă importanța majoră avută de acesta atât în istoria Bisericii cât și în afara ei.

În contrast puternic cu catolicismul roman medieval în care pietatea s-a axat pe îndeplinirea corespunzătoare a anumitor ritualuri externe, Tyndale, ca şi ceilalți reformatori, a subliniat că inima creştinismului a fost credinţa, care presupunea o înţelegere a ceea ce a fost crezut. Cunoaşterea Scripturilor a fost, prin urmare, esenţială pentru spiritualitatea creştină. Astfel, Tyndale - ar putea afirma: “Am … perceput prin experienţă, faptul că era imposibil ancorarea oamenilor simpli în orice adevăr, fără punerea Scripturii înaintea ochilor lor, în limba lor maternă.”

Determinarea lui Tyndale de a oferi oamenilor din Anglia, Cuvântul lui Dumnezeu, a fost atât de ,are încât de la mijlocul anului 1520 până la martiriul din 1536 viaţa sa a fost îndreptată doar spre acest scop unic. În spatele viziunii acestui om a fost imaginea specială a Cuvântului lui Dumnezeu. În “Prologul” său la traducerea lui a cărții Geneza, pe care a scris în 1530, Tyndale - ar putea afirma: “Scriptura este o lumină, care ne arată adevărata cale, atât în ​​ceea ce să facem cât şi în ce să ne punem speranța; o apărare în fața tuturor greșelilor, pace în mijlocul greutăților pentru a nu dispera, şi reverență în prosperitate pentru ca să nu păcătuim .” În ciuda opoziţiei din partea autorităţilor bisericeşti şi martiriul lui Tyndale, în 1536., Cuvântul lui Dumnezeu a devenit absolut crucial în Reforma engleză. David Daniell a remarcat, în scurta sa biografie a lui Tyndale că traducerea lui Tyndale a fost cea care a făcut din poporul englez un “popor al cărții.”

Partea IV. Gânduri DevoȚionale

Mana de dimineaţă

Dr.Stephen F. Olford

Dacă noi am avea o discuție personală pe tema părtășiei, probabil că mi-ați spune că cea mai lăudabilă practică a unui creştin este de a avea o întâlnire în fiecare zi cu Dumnezeu, prin Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, şi prin rugăciune. Și tu ai avea dreptate, desigur. Doar că această comuniune din fiecare zi, acest “timp liniştit” cu Dumnezeu, este mai mult decât o practică lăudabilă, este absolut vital pentru o viaţă de spiritualitate susţinută, eficace, şi cu dragoste. Acesta este un barometru al vieţii creştine. Permiteţi-mi să prezint această poziţie. Isus a spus, “Oamenii nu trăiesc numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4). Fără acea comparație negativă omul nu poate înțelege cu adevărat din ce ar trebui el să trăiască. “Omul va trăi prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Practic, aceasta este: “Omul va trăi prin fiecare cuvânt rostit care vine de la Dumnezeu

Acesta nu este Scriptura memorată, nici Biblia de pe raftul sau din biroul tău. Acesta este cuvântul pe care Dumnezeu îl vorbeşte sufletului tău, în timpul liniştit al meditaţiei din Cuvânt. Acesta este modul în care omul trăieşte. Puteţi fi corect doctrinar, şi totuşi să fiți mort din punct de vedere spiritual.

Elementul care menţine viaţa este Cuvântul viu al lui Dumnezeu, care este vorbit sufletului tău în fiecare zi. Timpul liniştit este vital pentru sănătatea spirituală, fie că sunteţi nou convertit sau un creştin matur (vezi 1 Pet. 2:2 si Evrei. 5:14).

Timpul liniştit este vital pentru purificare spirituală. E adevărat că inițial sunteţi curăţat de păcat prin sângele preţios al lui Hristos, dar din nou şi din nou va trebui să reveniți la cruce pentru restaurare. Iar această întoarcere zilnică la cruce pentru curățarea gândurilor greşite şi a vieţii este din Cuvântul lui Dumnezeu (vezi Psalmul 119:9;.. Romani 12:2;. Filipeni 4:8).

Timpul de liniște, de asemenea, este vitală pentru sfătuirea spirituală. Nu poți cunoaște niciodată adevăratele principii care determină o viaţă de sfinţenie şi de neprihănire, fără a lăsa Cuvântul lui Dumnezeu “să locuiască în voi din belşug” (vezi 2 Tim 3:16 şi. Psalmi. 73:24).

Timpul de liniște este de asemenea vitală în echiparea ta pentru conflicte spirituale. Exemplul suprem este Domnul nostru Isus Hristos, atunci când s-a întâlnit cu Satana în pustie. Sunt sigur că pentru patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi El și-a hrănit sufletul din cartea Deuteronom, şi a putut prin urmare, ascuți sabia prin experiența personală a Cuvântului scris al lui Dumnezeu. Pavel i-a îndemnat mai târziu pe credincioşii din Efes “luați ... [-le] sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6:17).

Oricât de importante sunt cele de mai sus, trebuie menționat faptul că cea mai mare motivație a ta pentru a avea timpul de liniște nu sunt nevoile dvs., oricât de mari ar fi ele, ci faptul că Dumnezeu vrea să se întâlnească cu tine. Prin urmare, nu este numai o datorie, este un privilegiu şi o onoare. Dumnezeu, în Hristos, Domnul tău, are un loc special de întâlnire pregătit pentru tine. Inima lui este mâhnită atunci când nu reuşești să onorezi întâlnirea. El doreşte, ca și în cazul femeii din Samaria, de a bea din nou din dragostea ta, devotamentul tău, şi din închinarea ta (a se vedea Ioan. 4:23, 24). Aş dori să vă avertizez însă că stabilirea momentului vostru de liniște nu este niciodată un lucru uşor. Ca slujitor, vă mărturisesc sincer că este mai greu pentru mine acum să am timpul meu de linişte decât a fost atunci când am fost proaspăt convertit. Motivul pentru aceasta este că, ceea ce contează costă. Veţi găsi că atacurile cele mai vicioase ale adversarului va fi direcţionat spre jefuirea timpului liniștit din fiecare zi cu Domnul tău. Şi va trebui să-l păziți cu îndârjire, dacă vreți să-l păstraţi. Indiferent de domeniul dvs. de slujire - ca pastor, profesor la școala duminicală, misionar, sau creştin la birou sau acasă - îți dau speranțe mici de a trăi victorios dacă nu reușești să menții cu succes timpul tău de liniște cu Domnul.

Partea V. Schițe De Predici

Dr. Roger PASCOE, Președintele Institutului Biblic pentru Predicare

Cambridge, Ontario, Canada

Scopul de a vă oferi schițe de predici în Jurnalul Electronic al Păstorilor (The NET Pastors Journal) este de a vă ajuta în pregătirea și expunerea predicilor dvs. De multe ori, una dintre cele mai dificile părți ale pregătirii unei predici este descoperirea pasajului din care veți predica. Aceste schițe de predici au menirea de a vă arăta rezultatul propriului meu studiu în pregătirea pentru predicare a acestor pasaje. Sper că veți putea observa modul în care acestea se referă direct la și reies direct din pasajul din Scriptură.

Punctele principale in aceste schițe de predici sunt declarații ale principiilor prezente în pasaj și care au legătură cu tema centrală a pasajului. Aceste principii sunt formulate într-un mod prin care ascultătorii se pot conecta la predică. Prin folosirea în acest mod a punctelor principale, predica nu este o prelegere cu privire la o perioadă a istoriei antice, ci un mesaj din partea lui Dumnezeu pentru ascultătorii din ziua de azi. În timp ce ei ascultă aceste puncte pe parcursul predicii ei sunt atrași de mesaj deoarece pot observa principiile pasajului se relaționează cu viața lor – cu probleme lor, cu comportamentul lor, cu deciziile lor, cu atitudinea lor, cu spiritualitatea lor, cu familia lor etc.

Prima serie de schițe de predici sunt din Evanghelia după Ioan. Aceste schițe nu sunt în ordinea capitolelor și versetelor ci sunt grupate astfel:

1.      Cele Șapte Fapte (Minuni) Supranaturale ale lui Isus

2.      Cele Șapte Dialoguri Semnificative ale lui Isus (discuțiile avute cu persoane individuale)

3.      Cele Șapte Declarații ale lui Isus despre Sine (Declarațiile “Eu sunt”)

Sunt conștient că fără ascultarea predicii s-ar putea să întâmpinați dificultăți în a urmări schița scrisă a predicilor. Pentru aceasta, vom publica pe site-ul acesta predicile mele audio care corespund cu aceste schițe de predici (dați click pe linkul de deasupra pentru a asculta). Pentru că aceste predici au fost înregistrate în prima fază pentru ascultătorii radio, câteva predici sunt împărțite în mai multe părți.

Aveți libertatea de a folosi aceste predici. Le puteți folosi exact așa cum sunt sau le puteți modifica. Fie că veți folosi sau nu aceste schițe de predică, speranța mea (și scopul pentru care le public) este ca dvs să observați de unde provin principiile din Scriptură și modul de formulare a acestora pentru audiența dvs contemporană.

În ultima ediție a Jurnalului Electronic al Păstorilor am publicat primele mele trei schițe de predici din seria celor “Cele Șapte Fapte (Minuni) Supranaturale ale lui Isus” din Evanghelia după Ioan, după cum urmează:

Schița de predică nr.1 Ioan 2:1-11, Isus Schimbă Apa în Vin

Schița de predică nr.2 Ioan 4:46-54, Isus vindecă fiul unui slujbaj

Schița de predică nr.3 Ioan 5:1-47, Isus vindecă slăbănogul de la scăldătoarea Betesda Partea. 1

În continuare sunt două schițe de predică din aceeași serie : “Cele Șapte Fapte (Minuni) Supranaturale ale lui Isus”

(To listen to audio sermons of these outlines click here: John 6:1-14; John 6:16-21)

Schiţă Predica # 4
Ioan 6:1-14, Isus Hrănește Cinci Mii De Oameni

Subiect: Cat de mare este Dumnezeul tău?

Punctul # 1: O întrebare simplă arată o ignoranţă profundă (5-9)

1. Isus pune o întrebare simplă (5-6)

2. Ucenicii dau două răspunsuri revelatoare (7-9)

(1) primul răspuns este rezultatul rațiunii (7)

(2) Al doilea răspuns este rezultatul realității (8-9)

Punctul # 2: O simpla poruncă dezvăluie o realitate profundă (10-13)

1. Dumnezeu poate transforma un coş pentru o masă de prânz într-un banchet generos (10-11)

2. Dumnezeu poate transforma un prânz sărăcăcios într-o mulţime de resturi (12-13)

Schița De Predică Nr. 5
John 6:16-21, Domnul Isus Merge Pe Apă

Subject: Descoperind cine este Isus

Point #1: Probleme apar în momente neaşteptate (17)

1. Probleme apar când suntem ascultători de Dumnezeu (17a)

2. Problemele se ridică în momentele în care putem să le tratăm cel mai puţin (17b)

Point #2: Troubles arise for the most unexpected discoveries (19-21)

1. Descoperim că Domnul Isus este Dumnezeul nostrum etern (20a)

2. Descoperim că Domnul Isus este Mângâietorul nostru (20b-21a)

3. Descoperim că Domnul Isus este Eliberatorul nostru puternic (21b)

Related Topics: Pastors